Ce tip de inteligenţă are copilul meu?

            Toți copiii sunt diferiți și au înclinații diferite. Unii copii sunt fascinaţi de sunetele din mediul înconjurător şi de muzică, alţii se orientează bine în spațiu, alţii au o dexteritate foarte bună, iar alţii sunt empatici şi relaționează foarte uşor cu cei din jur. Toate acestea țin de tipul de inteligență predominant, despre care puteți afla mai multe informații citind rândurile de mai jos.

               Cel care a vorbit prima dată despre teoria inteligenţelor multiple a fost psihologul şi profesorul Howard Gardner, care vorbeşte în 1983 despre 7 tipuri de inteligenţă de bază la care, în timp, continuând cercetările mai adaugă încă două, ajungându-se astfel la 9 tipuri de inteligenţă.

Inteligenţa lingvistică (verbală) – aceasta reflectă abilitatea de a utiliza cuvinte, de a învăţa limbi străine, de a spune poveşti, de a face jocuri de cuvinte, de a-şi aminti numele persoanelor pe care le-a cunoscut, numele locurilor. Copiii a căror inteligenţă lingvistică este mai dezvoltată

gândesc mai degrabă în cuvinte decât în imagini. Mai tarziu, aceşti copii aleg de obicei să fie scriitori, jurnalişti, sociologi, profesori, poeţi, avocaţi.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa lingvistică a copilului: cititindu-i, povestiţi împreună o întâmplare, un film, un basm.

Inteligenţa logico-matematică – acest tip de inteligenţă implică o bună abilitate a copilului de a utiliza numere, de a face diferite operaţii matematice, de a rezolva probleme abstracte. Copiii la care predomină acest tip de inteligenţă pun multe întrebări, vor să înţeleagă cum funcţionează lucrurile din jurul lor. Când cresc, aceşti copii sunt atraşi de profesii ce implică lucrul cu numerele devenind contabili, economişti, matematicieni, oameni de ştiinţă, biologi, chimişti.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa logico-matematică a copilului: stimulându-i curiozitatea şi implicându-l în jocuri interesante cu numere și cifre sau de tip puzzle, sudoku.

Inteligenţa vizuală – implică gândirea în imagini, mai puţin în cuvinte, abilitatea de a se orienta bine în spaţiu, de a reţine locurile pe unde merge. Copiii cu inteligenţă vizuală au capacitatea de a percepe culorile, liniile, formele, spaţiul şi relaţiile dintre aceste elemente. Ei pot vizualiza şi repezenta grafic imagini în spaţiu. Memoria spaţiala a acestor copii este foarte bine dezvoltată. Când cresc, aceşti copii se orientează de obicei spre meserii precum cartograf, artist plastic, arhitect, sculptor, designer grafic şi de interioare.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa vizuală a copilului: ducându-l să viziteze galerii de artă, implicându-l în jocuri care încurajează exprimarea prin culori şi forme de tip desen, pictură, modelaj.

Inteligenţa kinestezică – predominarea acestui tip de inteligenţă implică abilitatea de a controla şi interpreta mişcările corpului, de a manevra obiecte, de a utiliza limbajul corpului pentru a exprima trăiri emoţionale. Aceşti copii sunt mai pricepuţi la a face ceva fizic care implică mai degrabă mişcare decât ceva static, „plictisitor” cum ar fi să citească sau să asculte. Aceşti copii au o bună coordonare mână-ochi, o bună dexteritate manuală, o mobilitate corporală foarte bună putându-şi mişca corpul aşa cum doresc. Când cresc pot sa devină dansatori, atleţi, gimnaşti, dar şi chirurgi, având în vedere dezvoltarea mişcărilor de fineţe.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa kinestezică a copilului: vizionarea unor programe artistice atrăgătoare pentru copil, încurajarea privind exprimarea prin dans, acest lucru implicând şi stimularea inteligenţei muzicale deopotrivă. Orice joc care implică coordonarea mişcărilor, conştientizarea lor este bun pentru stimularea acestui tip de inteligenţă.

Inteligenţa muzicală – aceşti copii la care predomină inteligenţa muzicală au o mare sensibilitate la sunete, muzică, tonuri şi ritm, ei având şi capacitatea de a răspunde emoţional la aceşti stimuli. De la vârste relativ mici aceşti copii reţin şi recunosc cu uşurinţă partituri muzicale, compun cântecele. Ei iubesc muzica şi învaţă să cânte la instrumente imitând şi memorând sunete. Sunt sensibili la sunetele ambientale precum clopoţei, cântecul greierilor, sunetul picăturilor de apă, foşnetul frunzelor. Aleg să fie compozitori, DJ, pianişti, violonişti sau să interpreteze la alte intrumente muzicale.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa muzicală a copilului: să asculte muzică, să cânte atunci când îi face plăcere, să imite diferite sunete din natură, sa urmărească CD-uri de animaţie cu fond muzical.

Inteligenţa interpersonală – este abilitatea de a relaţiona şi de a înţelege emoţiile şi intenţiile celorlalţi. Copiii cu inteligenţă interpersonală superioară învaţă cel mai bine lucrând alături de ceilalţi. Aceşti copii sunt extraverţi, le place să înveţe şi să lucreze împreună cu ceilalţi copii şi de obicei sunt lideri, formali sau informali. Ei relaţionează şi empatizează uşor cu cei din jur. Când cresc pot alege să devină lucrători sociali (asistenţi sociali), politicieni, antreprenori, lucrează în servicii de relaţii cu clienţii, în resurse umane. Au deprinderi de comunicare verbală şi non-verbală.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa interpersonală a copilului: încurajându-l să se joace şi să comunice cu ceilalţi copii, ducându-l la sporturi care implică jocul în echipă, la ateliere de dezvoltare personală, de comunicare, de socializare.

Inteligenţa intrapersonală – copiii la care predomină acest tip de inteligenţă au o mare capacitate de introspecţie, de explorare interioară, de a se autoînţelege şi autoevalua. Aceşti copii sunt mai degrabă introverţi, aplecaţi spre sine, învaţă cel mai bine fiind singuri.

Mai târziu, devenind adulţi, ei aleg de obicei să fie scriitori, filosofi, psihologi, cercetători.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa intrapersonală a copilului: oferindu-i timp şi spatiu în care să îl învăţăm să se asculte, sa reflecteze asupra a ceea ce simte, sa îl învăţăm despre emoţii, despre explorarea lumii interioare.

Celelalte tipuri de inteligenţă adaugate mai târziu de profesorul Gardner sunt:

Inteligenţa naturalistă – aceşti copii învaţă cel mai bine din contactul direct cu natura. Le place să stea în aer liber, să călătorească şi să studieze natura, să ordoneze şi să clasifice elemente din natură, să facă proiecte la ştiințe naturale. Când cresc aleg de obicei sa fie ecologişti, zoologi, botanişti, geologi.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa naturalistă a copilului: făcând împreună cu cei mici excursii în natura, studiind plantele, animalele, natura în ansamblul ei.

Inteligența existenţială – profesorulGardner explică inteligenţa existenţială ca fiind capacitatea de a exprima şi analiza așa numitele întrebări “existenţiale” precum: cine suntem noi? de ce murim? de ce suntem aici? menţionând că acest concept de “existenţă” e la fel de strâns legat de cel de “credinţă” ca şi de cel de “identitate“.

Acest tip de inteligenţă se dezvoltă în timp şi practic este o îmbinare în doze mai mari sau mai mici a celorlalte, plus încă ceva ce luăm din experienţa noastră de viaţă. Probabil abia spre adolescenţă când sunt în căutarea sensului vieţii si a identităţii personale, „copiii” vor începe să îşi pună întrebări existenţiale!

Vedeţi acum că nu trebuie să vă faceţi prea multe probleme dacă cel mic nu tolerează prea bine științele exacte sau învățarea pe de rost a poeziilor. Cu siguranţă dacă le oferiţi copiilor ocazia de a se exprima şi de a face mai des ceea ce le place veţi descoperi că poate cea mică este o bună povestitoare, ori o bună dansatoare/coregrafă sau că cel mic are potenţial de a fi un bun geolog, ori un bun sculptor. Daţi-le copiilor ocazia să experimenteze, să descopere lumea, ramâneţi alături de ei să îi sfătuiţi atunci când au nevoie şi vă cer asta şi în mod sigur vă vor arăta care este calea potrivită pentru ei.

 Resurse: http://howardgardner.com